Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Iunie 2010

Ninge. Ninge usor , parca in vis. Fereastra primeste sarutari de gheta. Feciorelnice flori albe… Masinile trec singure prin intuneric. Blocuri gri se inalta mohorate in fata ferestrelor. Ferestre… candva parca erau albastre. Parca dadeau intr-un camp de maci. Sau nu?
Dimineata. Ma intind. O zbughesc din patul cald si dau draperiile grele intr-o parte. Explozie de albastru. Rad… Deschid fereastra. Simt in mine un zvacnet albastru. Rad… Drumul ma cheama. Copiii si joaca. E albastru.

„Cred ca eram copil. Sau nu? Nu mai stiu…”

Stiu insa ca intr-o zi am sfasiat darperiile. Nu le-am mai tras usor si stangaci. Am spart fereastra, mi-am facut aripi din ea si am inceput sa zbor. Un zbor violent, consumat inspre zari. Fulgere de albastru. Eu strigam, la ceruri, la munti, la stele.Parca ma prabuseam „eu” insumi in mine. Incepusem sa plang si albastrul plangea si el…

„Cred ca eram indragostit si a plouat cu cioburi. Nu mai stiu…”

Ninge. Stau si privesc ferestrele opace. Nu ferestre. Geamuri. Acum sunt geamuri. Intre ele zac fluturi morti si zdrente de panza de paianjen. Stau si privesc. Am uitat cum este albastrul. Doar ninsoarea si strigatele de afara. Imi plec fruntea pe sticla rece. Oare cum arata albastrul?

„Tic-tac”! „Tic-tac”! orologiul mai picura parca cioburi. Sau nu? Nu mai stiu…

Anunțuri

Read Full Post »